Traditii de Revelion si Anul Nou | Superstitii de Anul Nou

  Noaptea dintre ani este plina de superstitii in traditia romaneasca. Pe langa acestea, de Anul Nou sunt legate o serie de obiceiuri traditionale care s-au pastrat pana in zilele noastre, precum Plugusorul si jocul caprei sau cel al ursului.

  Revelionul este denumirea moderna a noptii de 31 decembrie spre 1 ianuarie, ceremonialul de innoire simbolica a timpului purtand inainte denumirea de „Ingropatul Anului Vechi”. Data de incepere a noului an a fost fixata oficial la 1 ianuarie abia in anul 153 i.Hr, pana atunci romanii sarbatorind dupa randuiala vechiului calendar, cand anul incepea la 1 martie.

  De noaptea dintre ani sunt legate o serie de traditii si obiceiuri specifice fiecarui popor sau regiune. La noi traditia populara abunda de practici magice precum prognozarea vremii si a recoltelor din noul an ori aflarea duratei vietii si a norocului membrilor familiei. 

  Pentru prognozarea vremii, conform asa-numitului calendar din foi de ceapa, o ceapa era taiata in 12 parti egale, corespunzatoare fiecarei luni a anului iar in cojile astfel obtinute se punea sare, in cantitati egale. Foile de ceapa erau asezate apoi pe masa sau pe vatra sobei, in ordinea in care se succed lunile in an, iar in dimineata zilei de 1 ianuarie se apreciau lunile ploiase in functie de apa acumulata in cupele foilor de ceapa.
  Pentru estimarea culturilor din anul viitor se face in noaptea de Anul Nou calendarul de carbuni. Astfel, pentru fiecare planta (porumb, grau, cartof, sfecla etc.) ce urmeaza a fi semanata in anul urmator se alege cate un carbune aprins care se pune pe o tava sau pe marginea vetrei si se lasa pana dimineata. Toti carbunii trebuie sa fie de aceeasi proveninta si marime. Cantitatea de cenusa rezultata de la fiecare carbune reprezinta rodul recoltei corespunzator plantei alese si astfel se determina ce cantitate din fiecare cultura va fi semanata primavara. Multe alte practici si credinte de acest fel se pastreaza inca in mediul rural.
  Un alt obicei al noptii dintre ani este cel al sarutului sub vasc, planta sacra in traditia multor popoare pagane. Vascul este simbolul iernii si al sarbatorilor de iarna iar obiceiul sarutului sub vasc apartine scandinavilor, care asociau vascul cu zeita dragostei, Friga si astfel, cand intalneau crengute de vasc, indragostitii se sarutau.

Printre cele mai cunoscute superstitii legate de noaptea de Anul Nou se numara urmatoarele:

- Daca dai bani, fie si cu imprumut, in noaptea de Revelion si in prima zi a noului an, vei avea probleme financiare si datorii tot anul; in mod similar, pentru a avea parte de belsug tot anul, noaptea dintre ani trebuie sa te prinda cu bani in buzunar; si tot pentru a avea parte de belsug, primul om care va trece primul pragul casei in noul an trebuie sa fie de sex masculin; deasemenea, Noul An nu trebuie sa te prinda cu datorii;

- In noaptea de Revelion precum si in prima zi a noului an, femeile trebuie sa poarte lenjerie intima rosie, culoarea vitalitatii si a dragostei;

- Pentru a-ti merge bine tot anul, ora 12 noaptea trebuie sa te „prinda” cu haine noi;

- In noaptea de Revelion trebuie sa faceti cat mai mult zgomot (petrecerile sunt bine-venite in acest sens) pentru alungarea spiritelor rele;

- In prima zi a noului an nu se arunca nimic din casa, nici macar gunoiul (se considera ca astfel iti „arunci” norocul) iar orezul, graul, secara sau porumbul cu care ati fost semanati nu se matura;

- Daca iti saruti partenerul sub vasc la miezul noptii, vei avea parte de dragoste tot anul;

- La miezul noptii trebuie sa-ti pui o dorinta, despre care se spune ca are toate sansele sa se implineasca…